Impunator prin aspectul si stilul arhitectural, Palatul Cotroceni din capitala îsi asteapta vizitatorii pentru a le destainui istoria sa din spatele portilor deschise. Pentru a-i patrunde tainele, am ales sa-i fac o vizita într-o frumoasa zi la început de vara. Și cine ma putea ajuta cel mai bine, daca nu Georgeta Filitti, un istoric drag mie, cu o carisma aparte, pe care as asculta-o vorbind ore în sir, întrucât ea este profesorul care transforma fiecare lectie din manualul de istorie într-o poveste captivanta. Rând pe rând, fiecare încapere a palatului mi-a transmis câte o emotie aparte, iar eu am ales sa închid ochii, sa ascult si sa ma întorc în timp.
Istoria Palatului Cotroceni începe cu logofatul Șerban Cantacuzino,celcare a construit o manastire pe locul actual al palatului, în secolul al XVII–lea. Fiind acuzat ca unelteste împotriva domnitorului Gheorghe Duca si conform unei legende care spune ca fugise cu iubita domnitorului, Șerban Cantacuzino a fost nevoit sa-si caute o ascunzatoare. S-a refugiat în Padurea Cotrocenilor si în semn de multumire pentru ajutorul primit de la localnici a ridicat un lacas sfânt. În timp, în jurul acestuia s-au dezvoltat diverse mestesuguri care atrageau surse de venit. În urma negotului si dupa închinarea manastirii la Muntele Athos (conform canoanelor vremii), manastirea Cotroceni devine cel mai bogat locas de cult din tinut, fapt ce a determinat numeroase reactii negative din partea lumii laice. Din acea vreme s-au pastrat coloanele de piatra care se afla acum în biserica de la Cotroceni (care au, dupa cum se spune, înaltimea lui Șerban Cantacuzino).
Lui Șerban Cantacuzino i-a succedat la tron Constantin Brâncoveanu. Domnia sa a fost pentru arte o adevarata Renastere (la scara Țarii Românesti), cele mai marete biserici din Muntenia purtând amprenta stilului brâncovenesc. Acesta s-a impus si asupra ansamblului de la Cotroceni, care devenise resedinta domneasca. Dupa moartea lui Brâncoveanu, la cârmuirea Țarii Românesti s-au instaurat domniile fanariote.
Desi erau privite cu scepticism din pricina darilor catre Poarta, domniile fanariote au adus si beneficii Țarii Românesti, în special prin reformele instituite menite sa modernizeze statul (reforme fiscale, eliminarea serbiei, introducerea codurilor de legi). În acea perioada, ansamblul de la Cotroceni a cunoscut o perioada de înflorire. Aici aveau loc spectacole fastuoase (nunti, primiri de oaspeti, sarbatori crestine), dejunuri care tineau în jur de opt ore si care se distingeau prin abundenta mâncarurilor si a bauturilor.
Dupa revolutia lui Tudor Vladimirescu, în timpul domniei lui Barbu Știrbei, ansamblul de la Cotroceni s-a modernizat. Saloanele au capatat câte un nume în functie de culoarea predominanta: Salonul Rosu, Salonul Galben etc. dupa modelul francez impus de împaratul Napoleon I, la moda în Europa acelei vremi. Saloanele moderne au luat locul încaperilor din secolul XVIII în care se serveau cafele, siropuri şi şerbeturi la mesele joase.
Cotroceni a devenit resedinta de vara în timpul lui Alexandru Ioan Cuza. Împreuna cu sotia sa, domnitorul se retragea adesea aici, unde putea gasi o oaza de liniste si racoare în mijlocul caldurilor bucurestene.
continuare pe http://societatesicultura.ro/2014/08/souvenir-de-cotroceni/
