Las Vegas nu are cum sa nu te frapeze. Unii spun ca ar fi Disnayland-ul adultilor. Nu au cum sa nu te minuneze hotelurile cu mii de camere. Fiecare hotel e un oras în sine. Și asta pentru ca fiecare hotel are zeci de restaurante, de baruri, dar si magazine pentru shopping, sali de teatru ori cinema, saloane de înfrumusetare, spa, golf si piscine. Și asta fara a se pune în discutie sutele de metri patrati destinati casinoului. Ca sa ajungi de la camera la piscina îti poate lua lejer 30-45 minute.
Spre seara, în cazul în care nu alegi sa ramâi în hotel pentru un spectacol cu Cirque du Soleil, David Coperfield ori Seinfeld, poti sa alegi sa o iei pe Strip ca sa admiri luminile, opulenta si spectacolul strazii. Asta e de recomandat sa faci spre seara. Vegasul noaptea este un adevarat un carnaval. Un amalgam de culturi. Carnavalul este creat atât de diversitatea turistilor, cât si al spectacolului de lumini oferit. Daca nu ai apucat sa vizitezi Parisul poti face o poza de aici cu Tour Eiffel si sa admiti ca esti chiar în orasul iubirii. Dar sentimentul ca esti cu adevarat în Las Vegas îl ai atunci când ai în fata fântâna Bellagio. Din 10 în 10 minute are loc un spectacol cu adevarat impresionant al apei – fântâna dansatoare ori fântâna muzicala, asa cum este denumita ea. Ce mi s-a parut interesant e ca poti trece dintr-un hotel în altul prin pasaje de legatura sau chiar sa iei tramvaiul având ca statii cele mai renumite hoteluri.
În fond, poate ca Las Vagas e locul perfect pentru uitare. Aici toata lumea zâmbeste. Clientii sunt fericiti indiferent ca este ora 7 dimineata sau 11 seara. Daca ar exista mai multe Paradisuri, atunci probabil ca Pardisul Uitari are initialele L.V. Noaptea Las Vegas-ul are un aer de glamour dat rochile de seara, pantofii stiletto, bijuteriile doamnelor ori cravatelor domnilor. Noaptea totul este despre ruleta, poker si blackjack. Despre noroc si despre sute de dolari “investiti”, despre dorinta utopica a unei îmbogatiri rapide ori despre paharele cu bautura turnate de catre chelnerite în paharele jucatorilor în timp ce mizele cresc simtitor. În timp ce tu vei avea iluzia îmbogatirii, Vegas-ul nu va iesi niciodata pe minus. Indiferent ca va avea clienti care vor îsi pune în joc cei 50 dolari strânsi la pusculita, fie ca o sa fie vorba de miliardari care vor arunca cu banii doar ca sa-i intimideze pe ceilalti.
Pentru o buna priveliste a orasului mi s-a spus ca trebuie sa urc în Stratosfer sau în Hotelul Mandarin. Asa ca am fost sa-l vad din lounge-ul hotelului Mandarin Oriental (denumit de Forbes triple five-star luxury hotel at the heart of The Strip). Nu am prins loc la fereastra, dar era o masa din apropiere care mi-a oferit pe deplin imaginea Las Vegasului si a ceea ce înseamna America pâna la urma: celebritate, corporatie si dolar. America a constuit visul american si o sa ramâna în picioare atât timp cât o sa iasa pe profit. America nu se uita niciodata înapoi. La masa de la geam stateau probabil unii dintre cei mai mari magnatii ai Americii. Iar la masa din fata erau doua doamne obisnuite cu bisturiul celebrilor plasticieni. Doamnele îi tineau companie unui magnat care afisa un soi de superioritate în fata acestor doamne. Și plictiseala. Pâna la urma, nu degeaba i se spune Las Vegas-ului ca este Sin City.
Las Vegasul este fabulos si atunci când este privit de sus de tot, din elicopter. Și opulent, daca iei în vedere ca o limuzina te va lua tocmai de la hotelul unde esti cazat si te va duce spre aerodrom.Și bineînteles îti va oferi si sampanie.
Este interesanta discrepanta dintre noapte si zi. Ziua tot glamour-ul cade. Tot kitsch-ul iese la iveala. Nici macar cladirile nu mai au nimic din farmecul din noaptea trecuta iar pe strada te întâmpina diversi “artisti”care te poftesc la cele mai iefitne si de prost gust spectacole. Toata lumea a renuntat la tinuta glamour. Și atunci vezi ca de fapt Las Vegas-ul ti-a oferit un miraj cu termen de valabilitate doar noaptea.
