Plecam de la grădiniță, de mână cu sora mea mai mare, la tata la fabrică și mă așezam la mașina de cusut industrială, voiam pe atunci să-i fac o gentuță doamnei educatoare, îmi povestește Kinga Varga, la o cafea, în magazinul ei cochet din Mall Promenada, despre momentul în care și-a descoperit vocația.
Numai că tata se supăra foarte tare și le zicea angajaților: „Dacă o mai lăsați pe Kinga la mașină, vă dau afară pe toți!”, adaugă ea râzând.
Bunicul pantofar, tatăl maestru croitor (cu o fabrică cu peste 300 de angajați care lucrau în sistem lohn), mama și bunica specializate și ele în confecții și tricotaje, Kinga Varga a copilărit la Satu Mare, într-un mediu care i-a cultivat de mică gustul estetic.
Când veneam de la școală, îi ziceam bunicii că vreau o fustă cloche (într-o zi culoarea verde, în altă zi roz, galben și tot așa) și stăteam lângă ea să văd cum o croiește, iar la final făceam prezentare de modă în fața blocului. Oricum, când veneam de la școală mă apucam de croit, nu de teme (râde).
După mii de ore de cusut, croit, tricotat, făcut tipare și participări la târguri internaționale de fashion, Kinga Varga a ajuns să fie primul designer român specializat în tricotaje, iar astăzi este fără îndoială unul dintre cei mai apreciați designeri vestimentari.
Îți mai aduci aminte care e primul obiect vestimentar pe care ți l-ai croit tu, cap-coadă?
Eram în clasa a noua și apăruse filmul „Dirty Dancing”, pe care l-am văzut pe video de zeci de ori. Era perioada în care se purtau maieurile scurte, fustele lambada, și, pentru că eram atât de îndrăgostită de film, mi-am făcut primul maieu pe care am desenat logo-ul Dirty Dancing.Practic, am transferat logo-ul pe material și apoi am făcut broderie la mașină. A fost prima piesă mai lucrată pe care am realizat-o, am făcut bie la terminații și inclusiv degrade de culoare.
În clasa a zecea, Kinga deja făcea rochii fetelor pentru banchete, iar ulterior, pentru că tatăl ei avea fabrica în zona de confecții grele, pentru bărbați (pantaloni, sacouri, paltoane etc), s-a apucat de croit pantaloni. A făcut sute de perechi și a ajuns să termine o pereche în doar 2 ore(cu șablon și cu croit, cu tot).
Ai urmat cursurile Facultății de Arte Plastice. Cum a fost pentru tine perioada facultății?
Am intrat a treia oară la Universitatea de Arte plastice si Design din Cluj. Eu știam să fac un produs, dar la examenul de admitere nu se cerea așa ceva; se cerea desen, corp uman, natură statică, lucrări în ulei, așa că am luat-o de la zero. Să înveți să realizezi un produs cap-coadă era deja lucrarea de licență, iar eu în anul întâi de facultate știam cam tot.
Oricum, facultatea mi-a deschis foarte multe uși. Fiind printre cei mai buni studenți, am mers la tot felul de târguri și expoziții internaționale, iar în primul an deja cream colecții (mai ales că aveam atelierul tatălui și puteam să fac acolo tot).De atunci mă gândeam și visam să am un imperiu, Kinga Varga, să fiu cunoscută. Deși pe atunci nu știam ce înseamnă legea atracției, foloseam vizualizarea (zâmbește).
Ai fost desemnată primul designer român specializat în tricotaje, din România. Ce te-a determinat să te îndrepți către această direcție?
În anul 3 de facultate am cunoscut un producător de fire, RIFIL, din Piatra Neamț Savinesti, am început colaborarea și așa am ajuns să creez colecții din tricotaje. Directorul, domnul Bodo, mi-a fost un adevărat mentor, nu m-a îngrădit, a crezut foarte mult în viziunea mea și pot spune că împreună cu el am creat brandul Kinga Varga.
Când m-am lansat la noi în țară, în zona de tricotaje, existau doar clasicele pulovere și cardigane (ce știam noi că înseamnă pe atunci tricotajul) și erau asociate cu sezonul de toamnă-iarnă. Dar eu aveam altă imagine, tricotajul înseamna pentru mine rochii lungi, costume de baie, așa cum văzusem la târgurile din afară. Eram foarte avangardistă de pe atunci și cred că asta a prins. Însă mi-a luat ceva timp să educ clientele, că tricotul se poartă și vara, că poate să fie din fir de in, de vâscoză etc.
Apoi, un alt concept eronat era acela că tricotul te face grasă, așa că le-am explicat clientelor că atâta timp cât alegi cromaticași grosimea firului potrivită, nu trebuie să-și facă griji.
Tricotajul e diferit de confecții, pornești de la un fir de o anumită grosime pe care-l pui pe o mașină de o anumită desime.
Cum a fost trecerea către antreprenoriat?
Omul cât trăiește vrea să evolueze, așa că după câțiva ani de colaborare m-am desprins de sub aripa unui imperiu, cum e RIFIL și m-am aventurat în ocean: m-am apucat de antreprenoriat. Am urmat cursurile Masterului de Management la Cluj, însă antreprenoriatul îl înveți pe pielea ta. A fost ca un duș rece, am întâmpinat tot felul de obstacole, dar nu m-am lăsat.Am realizat că nu e de ajuns să creezi, trebuie să vezi ce anume creezi, să stabilești prețurile, să negociezi cu furnizorii etc. Pe atunci făceam doar rochii de seară și mi-am dat seama că trebuie să am două linii, una accesibilă, day wear, și una de seară, de evenimente. Tot atunci, în 2010, a luat nașterea linia de tricouri cu inspirație angelică.
Încet-încet mi-am făcut o echipă, iar din 2014, împreună cu soțul meu ducem povestea mai departe. El e mai mult pe partea de strategie, dezvoltare și implementare a business-ului, iar eu pe partea de creație, atelierși producție.
Sunt o luptătoare de felul meu și o optimistă, poate pentru că îmi place foarte mult ceea ce fac.
Colecția ta cu îngerii e unică, iar tricourile cu aripi de îngeri sunt piesa vestimentară statement a brand-ului Kinga Varga. Care e povestea acestei colecții atât de speciale?
De mică mă rugam la îngerul meu păzitor, mergeam la Catedrala Catolică din Satu Mare și stăteam la povești cu el, mă fascina.
Apoi, în timpul facultății, am tot văzut îngeri la târgurile de design din Italia și am simțit o chemare, înspre ei. Iar orașul Florența e plin de îngeri, m-am întors de vreo 7-8 ori acolo, să văd îngerii lui Michelangelo. Și la cursurile din facultate, când studiam Istoria Artei, tot la îngeri mă opream.
Îngerii au apărut prima oară în colecția mea de tricotaje în urma unui accident grav de mașină – am intrat într-un zid, în care ca prin minune, eu, șoferul și alte prietene am supraviețuit. Atunci am realizat că cineva m-a salvat cu adevărat. Mi-am dat seama că îngerii există, dar că-i conștientizăm abia când ni se întâmplă ceva grav. Până atunci știm că sunt acolo lângă noi, dar nu-i simțim. Am început să citesc despre ei, despre legile universului și ce înseamnă legea atracției, am început să înțeleg niște lucruri văzându-mi povestea vieții și de atunci am zis că ei vor fi prezenți în colecțiile mele, că va fi o linie permanentă dedicată lor. Ca să ajut ca oamenii să conștientizeze prezența lor.
De-a lungul timpului am dezvoltat aripile, le-am desenat în funcție de starea pe care o aveam și le impregnez de fiecare dată cu o anumită energie.
Încet-încet, am început să transpun aripile și pe rochii, sacouri. Acum au apărut în noua colecție noile aripi inspirate din florile de maci, pentru că macul este una dintre florile mele preferate, are o frumusețe aparte – este foarte sensibil de felul lui, dar foarte puternic ca floare – și așa mă simt și eu. Îmi dau seama că majoritatea femeilor se simt așa, au o anumită sensibilitate, pe care nu vor să și-o arate, dar în adâncul sufletului lor sunt foarte puternice.
Pentru ce tip de femeie creezi ținutele Kinga Varga?
Nu contează ce job are, contează sufletul femeii, pentru că eu îmbrac felul ei de a fi, cu ce rezonez în acea perioadă a vieții ei.
Inițial am avut cliente din zona de fashion, pentru că, având modele mai avangardiste, automat stiliștii și cei din zona de modă au fost atrași. Apoi am descoperit multe cliente din zona corporate (inclusiv nivel CEO), doctori, avocați, profesori, învățători, contabili, vedete, o paletă largă de femei cu care rezonez pe partea de suflet. În fiecare clientă am găsit ceva din mine – femeia puternică, femeia sensibilă, feminină, business woman, femeia excentrică.
Creațiile sunt foarte versatile, poți face diverse combinații, poți să accesorizezi o piesă astfel încât să o transformi complet, dintr-o ținută de zi într-una elegantă, de seară.
Ce te inspiră atunci când creezi o colecție?
Colecțiile vin din mine, din felul în care sunt în acea perioadă a vieții.
Mă inspiră viața în general, pentru că îmi trăiesc prezentul. Înainte trăiam ori în trecut ori în viitor, uitam să trăiesc în prezent.
Mă inspiră oamenii cu care mă întâlnesc, clientele care vin la magazin, felul lor de a fi, modul în care comunicăm.
Mă inspiră o cafea, oamenii de pe stradă, din călătorii, copiii, un moment, găsesc inspirație în orice.
Uite, de exemplu, am o prietenă care scrie poezii de dragoste. I-am spus că ar trebui să ajungă undeva, să le vadă lumea întreagă și am creat un model de rochie pe care să apară aceste poezii.
Care e designer-ul tău preferat?
Pe plan internațional îmi place Casa de Modă Missoni, Donna Karan, George’s Hobeika, iar de la noi din țară o admir pe Andreea Bădală de la Murmur, pe Cristian Zamfira și Maria Lucia Hohan.
Ce materiale folosești în creațiile tale?
La linia de zi folosesc bumbacul (cel pentru tricouri sau cel tip poplin, pentru cămăși), inul ori vascoza, pentru că sunt foarte lejere.
La rochiile cocktail și de seară, îmi place să folosesc taftaua, bumbacul satinat, catifeaua, matlaseurile, tulul, crepul, cașmirul. Îmi plac și mătăsurile, voalurile, dar rezonez mai bine cu materialele mai pline.
După un parteneriat cu Alist Designers Boutique în primul an de pandemiei, ai deschis de curând propriul magazin, Kinga Varga, în Mall Promenada. Cum s-a întâmplat?
Am găsit un anunț pe Facebook, că Mall Promenada oferă spații pentru antreprenori și am aplicat, am simțit că mi se potrivește, că e pentru mine acea invitație. Iar la nici două săptămâni deja semnam contractul. Totul a decurs foarte frumos, am deschis în plină pandemie magazinul din Mall Promenada, în septembrie 2021, și suntem susținuți de echipa de aici. De atunci trăiesc cea mai frumoasă poveste, ca brand, imagine, cu tot ceea ce am creat. În sfârșit, mi-am găsit un loc. Când vine un client și întreabă: „Ăsta e magazinul îngerilor?” mă unge pe suflet. Sau când îmi spune că are piese din primele colecții d-ale mele și că le mai poartă.
În magazinul Kinga Varga ți-ai completat colecțiile cu două branduri românești de accesorii: geanta Bookletta și pantofii Inspiring Lux. Cum i-ai ales ca parteneri?
Colecția Bookletta și Inspiring Lux au venit ca o completare. Când am deschis magazinul din Promenada, din start ne-am dorit să avem accesorii care să completeze ținutele noastre (știam că o să mai dureze până ce sub brandul Kinga Varga o să existe pantofi, poșete, bijuterii, parfumuri etc).Dar am vrut să fie branduri cu care rezonăm, cu care simțim că suntem pe aceeași lungime de undă. Iar geanta Bookletta și pantofii Inspiring Lux nu sunt produse clasice, sunt aparte, se încadrează perfect cu colecțiile mele.
Ce îți aduce bucurie și împlinire la finalul unei zile?
Când văd câte lucruri am făcut ca femeie, ca om, ca antreprenor, ca mamă; și că toate sunt făcute cu pasiune, cu drag.
Împărtășește-ne un motto-ul după care îți ghidezi viața.
Motto-ul de acum este:“Fă ceva ce n-ai mai făcut, pentru a obține ceva ce nu ai mai avut.”
Iar motto-ul meu drag de ani de zile este: „Prietenii sunt îngeri care ne însoțesc în viață”. Am certitudinea că Dumnezeu vorbește prin oameni, că îți e dat să cunoști niște oameni, ca să evoluezi.
Care sunt planurile de viitor ale brandului Kinga Varga?
Nu îmi place să le discut dinainte, că se pierde energia, dar o să-ți dezvălui câteva dintre ele.
Avem în plan niște prezentăride modă la Sibiu, Iași, Cluj, inclusiv la Festivalul Untold, un proiect pe care mi l-am dorit tare mult.
Apoi, urmează să fim din nou și pe piața externă. Înainte de pandemie am participat la târgurile de afară (de exemplu Târgul Pret a Porter de la Paris), iar acum, o să începem din nou demersurile, să ne expunem la acele târguri. Numai că acolo mergem pe colecții un pic mai îndrăznețe, până la urmă asta sunt eu.
Și visez la un moment dat, când o să am un imperiu Kinga Varga, să deschid un mall în București care să găzduiască numai branduri românești de top si designeri. Eu știu cum am pornit, cât de mult m-am luptat ca să ajung aici și mi-ar plăcea să pot să ofer acest ajutor și altor designeri români, la început de drum.
