În ziua de azi, tinerețe fără bătrânețe e un deziderat al femeii moderne. Putem sau nu să-l atingem? Ca să aflăm răspunsul, am stat de vorbă cu dr. Dinu Dumitrașcu – medic specialist în chirurgie plastică, șef lucrări la Universitatea de Medicină din Cluj.
Cu bunici și părinți medici, Dinu a moștenit cultura pentru munca susținută, studiu și implicare, iar asta l-a determinat să aleagă Facultatea de Medicină. Pasiunea lui pentru chirurgia plastică și estetică a început încă din anii de studenție, când, în anul IV, a făcut prima operație. De atunci a știut că va alege chirurgia plastică drept specializare, devenind astfel primul chirurg din familia sa.
În anul întâi de rezidențiat și-a făcut debutul și în raliuri. La fel ca-n medicină, a abordat această nouă pasiune cu tenacitate și profesionalism, reușind să ajungă de 2 ori campion național în clasamentul general.
Tot din familie a moștenit și pasiunea pentru arta vizuală. Cu un bunic colecționar de artă, cu vizite dese la vernisaje în perioada copilăriei, Dinu a fost încurajat de mic să deseneze și să picteze. Poate că a moștenit sau poate că și-a dezvoltat simțul estetic; cert e că, pe lângă cunoștințele teoretice, simțul estetic reprezintă un factor extrem de important în meseria pe care o face. Nu trebuie să fii doar robot, să ai o mână bună, trebuie să ai și rezultate frumoase, nu numai operații reușite, spune Dinu.
Ce e la modă în 2023 în ceea ce privește intervențiile estetice și rejuvenarea facială?
Din fericire nu putem vorbi de modă așa cum se întâmplă în cazul vestimentației, a machiajului ori a coafurii. În cazul intervențiilor estetice sunt proceduri bine stabilite, care într-adevăr, în timp pot să evolueze; fie tehnica se îmbunătățește pentru a oferi un rezultat mai stabil, fie produsele se îmbunătățesc pentru a oferi o siguranță mai mare și complicații mai puține.
Partea de injectare de acid hialuronic și toxină botulinică rămâne în continuare pe piață, cu rezultate extrem de bune. Apoi, vine foarte puternic din spate partea de skin tightening, o procedură care folosește căldură, în principiu radiofrecvență, care reușește să ridice față și să strângă pielea pentru a-i oferi o textură mult mai fermă. De asemenea, au apărut o serie de produse injectabile denumite skin boostere, care schimbă calitatea pielii; practic, reușesc să stimuleze colagenul și atunci se obține un efect de lifting și de luminozitate a tenului. Niciuna dintre cele 4 proceduri enumerate – botox, acid hialuronic, skin booster, radiofrecvența – nu o exclude pe cealaltă, iar ele pot fi gândite ca un pachet comun. Despre aceste proceduri s-a vorbit și în cadrul celei mai mari conferințe de estetică de medicină din lume de la Monte Carlo, unde tocmai am luat parte și care a avut ca temă principală estetica.
În ziua de azi ne luăm idealurile de frumusețe din Social Media, dar poate că nu tot ce vedem acolo ni se potrivește și nouă. Cum facem ca în urma intervențiilor estetice să ne păstrăm totuși individualitatea, să nu avem toate același nas, buze etc?
Asta ține foarte mult de valorile estetice ale pacientei și ale medicului. Și dacă se întâlnesc niște valori estetice care apreciază naturalul, frumosul, niște proporții de bun simț, și nu pun aspectul mercantil pe primul loc, sigur rezultatul va fi frumos. Dacă însă de nicio parte nu se regăsesc aceste valori estetice și morale, lucrurile pot să devină un pic caraghioase sau să trecem de partea exagerărilor.
Cred că un medic estetician bun trebuie să aibă și rolul unui consilier, nu doar o tehnică și o mână bună. Să poată sfătui pacienta ce i se potrivește, care ar fi un rezultat frumos, pentru că uneori un detaliu exagerat al corpului sau al feței poate să arate distorsionat, să transmită un mesaj inadecvat și chiar să atragă atenția într-un mod bizar.
Pe multe dintre femei o intervenție estetică sau o procedură de rejuvenare facială le face să se simtă mai încrezătoare, mai puternice. Dar sunt și femei care simt nevoia să se upgradeze constant, pierd cumva contactul cu realitatea și devin dependente de intervențiile estetice. Când trebuie să spunem STOP?
Din experiența mea pot spune că într-adevăr, procedurile estetice cresc foarte mult încrederea de sine, starea de bine sufletească, și de asemenea, pot schimba felul în care o persoană se percepe și interacționează cu alții, într-un sens pozitiv. Există însă, așa cum am spus și mai înainte, varianta ca pacienta să se obișnuiască, să nu se mai vadă și să vrea foarte mult. Și atunci doctorul ar trebui să zică STOP, dacă într-adevăr pacienta a pierdut contactul cu realitatea. E important să-i spună de ce nu e bine să exagereze, eventual să discute poze anterioare din arhivă, să compare rezultatele before&after, să-i explice despre idealurile de frumusețe spre care toți tragem. Și mai este o boală psihiatrică, denumită tulburare dismorfică a corpului– unele studii spun că până la 10% dintre pacienții de chirurgie estetică suferă de această boală. E vorba de pacienții care nu-și iubesc corpul, nu se acceptă și care, deși arată foarte bine, sunt veșnic nemulțumiți. Aceștia au nevoie în primul rând de terapie, să învețe să se accepte.
Cum facem ca în urma intervențiilor estetice să arătăm cât mai natural?
Rezultatele exagerate pe care le vedem (de exemplu, buze foarte mari), se obțin prin multiple injectări pe o perioadă mai lungă de timp, nu doar după o singură ședință. Dar o capcană în care poți foarte ușor să cazi e faptul că te obișnuiești, nu te mai percepi și vrei tot mai mult și mai mult.
La conferința de la Monte Carlo s-a prezentat un studiu, în cadrul căruia le-a fost arătat unui grup mare de bărbați și femei (fără pregătire medicală sau artistică), imagini cu buzele unei femei modificate în Photoshop și li s-a cerut să spună care li se pare cea mai atractivă. O primă imagine arăta buzele naturale ale femeii, iar celelalte trei imagini, în urma modificărilor în Photoshop, au ilustrat buze mai mici, mai mari și mult mai mari. Respondenții au ales că buzele cele mai atractive sunt cele cu 50% mai mari decât volumul natural al buzelor.
Ce poate să facă o femeie în cazul în care nu e mulțumită de noul aspect al buzelor, de exemplu?
În cazul în care nu-i place rezultatul buzelor, ca să revină de unde a plecat există două metode. Prima e să aștepte până când dispare complet efectul, pentru că acidul hialuronic e resorbabil, iar asta îl face și sigur. A doua metodă este să injectezi un antidot – se numește hialuronidază – o substanță care dizolvă acidul hialuronic. Însă corpul nostru e făcut din acid hialuronic și hialuronidaza nu poate face diferența dintre acidul injectat și cel natural, deci nu e o substanță de care să faci exces. Nu e ca și cum ți-ai da jos make-up-ul și apoi îți faci unul nou. Hialuronidază se adresează în special complicațiilor.
De multe ori când spunem botox, ne gândim la acea față total imobilă, fără expresie, nu știi când râde ori când plânge. Există acest efect sau e doar un mit?
A fost un mit. Știința evoluează și injectarea de botox a cunoscut mai multe perioade. La început, în anii ‘90, se folosea o schemă și o doză diferită de injectare și rezulta o față complet paralizată. În zilele noastre, cu schemele și dozele potrivite, nimeni nu știe că pacienta are botox, pentru că fizionomia nu e modificată.
Însă, în cazul în care ești actriță de teatru și joci pe scenă un rol dramatic și trebuie să arăți o suferință, o trăire foarte intensă, cu botox nu o să poți să transmiți mesajul dorit, pentru că reduce mult expresivitatea. Dar un om normal nu vrea să transmită suferință celor din jur, vrea să arate bunăstare, fericire, prosperitate, tinerețe. În viața reală nu dorim să trăim dramele personajelor de teatru.
De multe ori spiritul rămâne tânăr, în timp ce fizicul ne abandonează încet-încet. Poate fi întârziat acest proces? Ce să facem ca să amânăm îmbătrânirea?
Sunt studii clinice care arată că procedurile estetice de care am vorbit previn îmbătrânirea. Dacă prin absurd, ar fi două gemene identice, iar una și-ar face proceduri și cealaltă nu, după 20-30 de ani, cea care și-a făcut proceduri o să arate mult mai tânără decât cealaltă. Deci injectarea nu e un moft, ci și o tehnică foarte bună de a preveni îmbătrânirea. La fel și injectarea de toxină botulinică.
Deseori, unele persoane vin la medic în situații prea depășite, când nu mai poți să faci acele riduri să dispară, pentru că sunt foarte adânci. Prevenția e mult mai bună decât tratamentul, nu doar în medicina generală, ci și în estetică.
Trebuie știut că acidul hialuronic e o substanță chimică neutră și, cu cât îl injectezi mai des în aceeași zonă, cu atât efectul durează mai mult. Toxina botulinică în schimb, trebuie considerată un medicament. Și în timp, la un medicament poate să apară rezistență, anticorpi și efectul să dureze tot mai puțin. De aceea botoxul e bine să fie folosit atunci când e nevoie de el, nu ca un moft. Când apar riduri, atunci trebuie folosit, ca să existe o perioadă cât mai îndelungată de remanență a produsului.
De la ce vârstă femeile ar trebui să înceapă tratamentele de rejuvenare facială?
Fizionomia, calitatea pielii, forța mușchilor faciali e atât de diversificată, încât sunt persoane la 17 ani cu riduri și la 50 de ani fără riduri. Genetica are un rol foarte important, dar contribuie și factorii nocivi, precum fumatul și expunerea la razele ultraviolete. De curând am avut o pacientă care a purtat breton pe o parte toată viața ei și astfel jumătate de frunte era acoperită, iar jumătate era expusă la soare. Nu folosea deloc factor de protecție și prin urmare jumătate de frunte avea riduri, iar cealaltă jumătate, acoperită de breton, nu avea. În practica mea întâlnesc multe paciente care în tinerețe făceau exces de plajă și solar și au acum o piele foarte îmbătrânită.
Ce înseamnă o femeie frumoasă în opinia ta?
Cred că personalitatea și carisma fac mare parte din frumusețe și pot să suplinească niște defecte fizice majore. Dar ca medic, trebuie să știu și ce este frumusețea, pentru că spre ea trebuie să tindem. Așa, foarte pe scurt, putem vorbi de o frumusețe statică și de o frumusețe dinamică. Frumusețea statistică este frumusețea care a preocupat interesul artiștilor din Antichitate până în Renaștere și are la bază niște proporții, niște armonii specifice la nivelul feței și a corpului. Și fără ca o persoană să aibă o educație artistică deosebită, poate recunoaște un chip frumos doar pentru că acel chip intră în aceste proporții, raporturi ce țin de treimi, raportul de aur fiind aproximativ de 1,6. Și dacă aceste raporturi se întâlnesc, atunci persoana e frumoasă. Și noi, în practica noastră trebuie să ținem cont de cât de mic să facem nasul, cât de mari să facem buzele, ca să fie în armonie.
Și mai este frumusețea dinamică, pentru că noi nu suntem doar o poză. Suntem niște persoane reale, în continuă mișcare, cu emoții, expresii, vorbim, râdem, plângem. Frumusețea mobilă e dată de felul în care musculatura modifică formele feței. Și aici e un mare semn de exclamare pentru doctorul estetician, pentru că nu ajunge ca noi să facem un chip frumos doar într-o poziție statică, trebuie să păstrăm o armonie și în momentul mișcărilor. Să nu blocăm prea mult cu toxină botulinică, să nu volumizăm prea mult, ca atunci când persoana vorbește sau râde să ajungă la o fizionomie ciudată sau exagerată.
Ce are în comun pasiunea ta pentru raliuri cu cariera de medic?
Sunt foarte asemănătoare. Nici să mergi cu viteză mare pe circuit și nici chirurgie nu poți să faci dacă nu ești pregătit foarte bine teoretic, iar în spatele fiecărei profesii e multă știință. În plus, la ambele, partea de responsabilitate este mare. Ca doctor, am o răspundere foarte mare pentru pacienți, iar în cazul cursei am o răspundere pentru mine, copilot și ceilalți colegi. Mai e comună și partea de concentrare. În momentul în care vrei să dai maximum de performanță atât în operație cât și în motorsport, ajungi într-o stare de concentrare atât de puternică, în care toate simțurile tale sunt îndreptate către gestul pe care-l faci în acel moment, fie că e vorba de un gest chirurgical perfect, fie că e vorba de un viraj perfect. Așa că mie mi se pare că ambele mele meserii sunt foarte asemănătoare, cer abilități similare.
Un mesaj pentru femeile care își pun la îndoială frumusețea.
Reiterez părerea că frumusețea și atractivitatea provin foarte mult din carismă și personalitate, dar anumite defecte fizice pot să fie resimțite foarte intens de persoana în cauză. Iar experiența mea și studii foarte serioase demonstrează că a corecta un defect fizic schimbă foarte mult starea de bine psihologică a persoanei respective. Și atunci, chiar dacă frumusețea poate fi interioară și să țină de propria personalitate, e important de știut că procedurile estetice pot să schimbe foarte mult personalitatea în bine.
Dacă au dubii sau rețineri în ceea ce privește o procedură, le recomand să meargă la o consultație și să discute despre intervenția respectivă pentru că, așa cum am spus, medicul trebuie să fie și un consilier. Nu înseamnă că acea consultație trebuie să se transforme într-o operație sau o intervenție. Doar să ceară un sfat unui profesionist, pentru că informația în ziua de azi e extrem de abundentă și e foarte greu să o găsești pe cea corectă sau pe cea potrivită în cazul tău individual și tipic.
