Dacă iei avionul, în 2 ore și 20 de minute ai și ajuns la Nisa, cel mai mare oraș de pe Coasta de Azur. Îmi doream de foarte mult timp să ajung aici, aveam așteptări mari și pot spune că tot ceea ce am văzut mi-a întrecut așteptările. Am stat 3 zile, în care am reușit să văd câteva dintre localitățile-bijuterii ale Rivierei Franceze.
Nisa
Primul lucru pe care merită să-l faci când ajungi în Nisa este o plimbare pe bulevardul La Promenade des Anglais, una dintre cele mai faimoase alei din întreaga lume. Decorată cu palmieri și legendarele sale scaune albastre, se întinde de la Colline du Château până la aeroportul din Nisa, trecând pe lângă hoteluri și restaurante de lux (printre care și faimosul hotel Negresco, al cărui fondator a fost românul Henri Alexandre Negresco). Totodată Promenade des Anglais include o esplanadă doar pentru pietoni, o pistă pentru biciclete și un drum pentru mașini.
Un alt loc pe care nu trebuie să-l ratezi este Vieille Ville (orașul vechi), cu străduțele sale înguste, căsuțe colorate, patiserii, restaurante cu bucătărie tradițională și boutique-uri chic. În Piața Masséna se află statuia lui Apollo și tot acolo poți admira Mirroir D’Eau, un colt ludic cu fântâni arteziene. În orașul vechi se află și Piata Cours Saleya – terase cu diferite gustări și vânzători de flori (acolo eu am prins un târg de anticariat).
Tot în centru, chiar pe bulevardul Jean Médecin, se află Catedrala Notre-Dame, cu o arhitectură neo-gotică spectaculoasă, pe care, dacă ai timp, poți să o vizitezi (intrarea este gratuită).
Un alt loc care merită văzut este portul. Poți să iei prânzul ori cina la unul din restaurantele de acolo și să te relaxezi admirând ambarcațiunile colorate și feriboturile.
Însă, cea mai spectaculoasă priveliște o vei avea cu singuranță dacă urci la Colline du Château, loc unde îți poți face o fotografie și cu emblematicul I love Nice.
Aproape de gară se află Catedrala Saint-Nicolas din Nisa, prima biserică ruso-ortodoxă construită în Franța și una dintre cele mai importante din afara Rusiei. Din păcate am ajuns la ora 18, exact când se închidea și am văzut-o doar de-afară.
De shopping te poți bucura în voie pe strada Jean Médicin, unde găsești cele mai cunoscute branduri internaționale sau în Galeriile Lafayette din centrul istoric, unde se află brandurile de lux.
În Nisa m-am răsfățat cu deliciile de la Patisserie LAC (aici am mâncat cele mai bune macarons) și de înghețata naturală al celor de la Amorino, un brand italian, care însă, a știut să dea o notă franțuzească clasicului corn de gelatto prin dispunerea aromelor în formă de petale de trandafir, la care au adăugat un macaron.
Ca mijloc de transport în Nisa am folosit tramvaiul. Sau mersul pe jos. 😊
Grădinile Eze
Eze e o localitate micuță, iar punctul de atracție îl constituie grădinile sale exotice. Văzusem multe fotografii cu locul ăsta, dar ajunsă acolo, mi s-a părut unul dintre cele mai frumoase peisaje pe care le-am văzut vreodată.
La Eze am ajuns din Nisa cu trenul, am făcut în jur de 25 de minute. Există un autobuz care te ia de la gara din Eze și te duce pe vârful colinei, la grădini, însă eu l-am ratat, așa că am luat un Uber
(ținând cont că există multe serpentine, recomand Uberul).
Grădina exotică din Eze este amenajată pe locul unei vechi cetăți medievale, la 429 de metri deasupra Mării Mediterane, iar panorama este una dintre cele mai excepționale de pe Riviera. A fost construită de Jean Gastaud, părintele grădinii botanice din Monaco.
Amenajată în două suprafețe mari, grădina exotică cuprinde o multitudine de plante, foarte diverse, în funcție de clima din care provin. Dacă partea de sud favorizează speciile din regiunile deșertice, versantul nordic, mai umbrit și mai umed, favorizează plantele mediteraneene (aici găsești chiar peșteri și o cascadă). Vizitatorii au posibilitatea să aprofundeze cunoștințele despre diferitele specii prezente cu ajutorul fișelor botanice, care pot fi descărcate prin coduri QR. De-a lungul promenadei vei întâlni 14 statui realizate de sculptorul Jean-Philippe Richard, fiecare statuie având un nume și o poezie dedicată.
Pe aleile înguste găsești buticuri artizanale, galerii de artă, restaurante (cei drept, cu prețuri piperate), chiar și un hotel de lux, însă îți recomand să servești o cafea sau un pahar de șampanie pe una dintre terasele restaurantului Château de la Chèvre D’Or, pentru a te bucura de o priveliște de 360 de grade absolut impresionantă (vezi Marea Mediterană, Munții Esterel și Golful Saint-Tropez).
Pentru vizita acestor grădini e bine să-ți aloci cel puțin jumătate de zi, iar masa o poți lua la una din braseriile de la poalele grădinii. Biletul de intrare costă 7 euro.
Villefranche-sur-Mer
La o distanță de doar 6 minute de mers cu trenul de la Nisa, se află Villefranche-sur-Mer, cea mai colorată localitate din sudul Franței. Am ajuns seara, la apus, însă mi-ar fi plăcut să petrec aici o zi întreagă. Aici plaja este mult mai nisipoasă decât plajele cu pietriș care se găsesc în mod normal pe această coastă, așa că e locul ideal pentru relaxare.
Tot aici poți să hoinărești pe străzile pietruite ale orașului vechi și să admiri clădirile frumos conservate din secolul al XII-lea sau al XIII-lea. În plus, toate casele sunt pictate în culorile curcubeului, decorate cu obloane și flori în ghivece. O stradă interesantă este Rue Obscure (Strada Întunecată) – un tunel antic din secolul al XIII-lea care trece pe sub orașul vechi.
Îți recomand să iei cina la unul dintre restaurantele din golf, cu o vedere minunată la apa cristalină a Mării Mediteraneene și la casele colorate ale orașului vechi.
Antibes
La vreo 25 de minute de mers cu trenul din Nisa, se află Antibes, una dintre cele mai importante stațiuni de pe Coasta de Azur. Când am ajuns începuse să plouă ușor, așa că am admirat de la o terasă portul. Când s-a oprit ploaia, am colindat pe străduțele din centrul vechi, am admirat casele cu fațade colorate și obloane cu jaluzele tipic mediteraneene, precum și buticurile tradiționale cu ulei de măsline, brânzeturi franțuzești și ciocolată.
Tot în Antibes se găsește muzeul Picasso, aflat în castelul Grimaldi, în care a locuit Pablo Picasso timp de jumătate de an (dar pe care din păcate nu am avut timp să-l vizitez). Dacă ești cu mașina, poți profita de cei 25 de km de coastă și admira faimosul Cap d’Antibes, un mic colţ de paradis.
Cannes
La 40 de minute de mers cu trenul din Nisa se află Cannes. Mărginit pe o parte de golful Cannes, palmieri și pini, iar pe de cealaltă parte de clădiri somptuoase și buticuri luxoase, această localitate propune un peisaj demn de o carte poștală.
Primul lucru pe care l-am făcut când am ajuns acolo a fost să merg la Palais des Festivals et des Congrès, unde anual are loc Festivalul de Film de la Cannes. Recunosc că am fost puțin dezamăgită de clădirea în sine și de covorul roșu (îmi imaginam că arată diferit). Ce nu știam este că și aici, ca la Hollywood, se află Chemin des Étoiles, loc unde actorii și regizorii și-au lăsat amprenta; în jurul Palatului sunt turnate în pământ peste 140 de amprente ale celor mai mari vedete de film precum Jean-Paul Belmondo, Leonardo Dicaprio, Quentin Tarantino, Sergio Leone și mulți alții.
Dezamăgirea mi-a trecut de îndată ce am ajuns pe Bulevardul de la Croisette, aliniat de hoteluri Belle Epoque (cum ar fi istoricul Carlton Cannes) și magazine de lux (recunosc că m-am simțit ca pe Rodeo Drive, din Beverly Hills).
Iar de cealaltă parte a bulevardului te poți bucura de plaje cu nisip fin și restaurante bune. Aproape de Palatul Festivalui se află și portul, loc în care poți face o plimbare relaxantă și admira iahturile.
Nu am apucat însă să vizitez centrul vechi al orașului (denumit Le Suquet), o voi face cu ocazia altei vizite.
Tot într-o viztă viitoare am în plan să vizitez Monaco, Saint-Tropez, Grasse și alte localități-bijuterii ale Rivierei Franceze.
