Posts Tagged ‘Palatul Cotroceni’

Souvenir de Cotroceni

bucuresti-palatul-cotroceni-635Impunător prin aspectul și stilul arhitectural, Palatul Cotroceni din capitală își așteaptă vizitatorii pentru a le destăinui istoria sa din spatele porților deschise. Pentru a-i pătrunde tainele, am ales să-i fac o vizită într-o frumoasă zi la început de vară. Și cine mă putea ajuta cel mai bine, dacă nu Georgeta Filitti, un istoric drag mie, cu o carismă aparte, pe care aș asculta-o vorbind ore în șir, întrucât ea este profesorul care transformă fiecare lecție din manualul de istorie într-o poveste captivantă. Rând pe rând, fiecare încăpere a palatului mi-a transmis câte o emoție aparte, iar eu am ales să închid ochii, să ascult și să mă întorc în timp.

Istoria Palatului Cotroceni începe cu logofătul Șerban Cantacuzino,celcare a construit o mănăstire pe locul actual al palatului, în secolul al XVII–lea. Fiind acuzat că uneltește împotriva domnitorului Gheorghe Duca și conform unei legende care spune că fugise cu iubita domnitorului, Șerban Cantacuzino a fost nevoit să-și caute o ascunzătoare. S-a refugiat în Pădurea Cotrocenilor și în semn de mulțumire pentru ajutorul primit de la localnici a ridicat un lăcaș sfânt. În timp, în jurul acestuia s-au dezvoltat diverse meșteșuguri care atrăgeau surse de venit. În urma negoțului și după închinarea mănăstirii la Muntele Athos (conform canoanelor vremii), mănăstirea Cotroceni devine cel mai bogat locaș de cult din ținut, fapt ce a determinat numeroase reacții negative din partea lumii laice. Din acea vreme s-au păstrat coloanele de piatră care se află acum în biserica de la Cotroceni (care au, după cum se spune, înălțimea lui Șerban Cantacuzino).

Lui Șerban Cantacuzino i-a succedat la tron Constantin Brâncoveanu. Domnia sa a fost pentru arte o adevărată Renaștere (la scara Țării Românești), cele mai mărețe biserici din Muntenia purtând amprenta stilului brâncovenesc. Acesta s-a impus și asupra ansamblului de la Cotroceni, care devenise reședință domnească. După moartea lui Brâncoveanu, la cârmuirea Țării Românești s-au instaurat domniile fanariote.

Deși erau privite cu scepticism din pricina dărilor către Poartă, domniile fanariote au adus și beneficii Țării Românești, în special prin reformele instituite menite să modernizeze statul (reforme fiscale, eliminarea șerbiei, introducerea codurilor de legi). În acea perioadă, ansamblul de la Cotroceni a cunoscut o perioadă de înflorire. Aici aveau loc spectacole fastuoase (nunți, primiri de oaspeți, sărbători creștine), dejunuri care țineau în jur de opt ore și care se distingeau prin abundența mâncărurilor și a băuturilor.

După revoluția lui Tudor Vladimirescu, în timpul domniei lui Barbu Știrbei, ansamblul de la Cotroceni s-a modernizat. Saloanele au capătat câte un nume în funcție de culoarea predominantă: Salonul Roșu, Salonul Galben etc. după modelul francez impus de împăratul Napoleon I, la modă în Europa acelei vremi. Saloanele moderne au luat locul încăperilor din secolul XVIII în care se serveau cafele, siropuri şi şerbeturi la mesele joase.

Cotroceni a devenit reședință de vară în timpul lui Alexandru Ioan Cuza. Împreună cu soția sa, domnitorul se retragea adesea aici, unde putea găsi o oază de liniște și răcoare în mijlocul căldurilor bucureștene.

continuare pe http://societatesicultura.ro/2014/08/souvenir-de-cotroceni/