Archive of ‘Locuri’ category

Calatorie prin tara ciocolatei si a pralinelor – Partea 2

Nu degeaba Belgia este supranumita si tara ciocolatei. Aici exista peste 2000 de magazine specializate numai in ciocolata. Cateva dintre cele  mai familare nume ale producatorilor de ciocolata sunt: Neuhaus, Godiva, Leonidas, Corné Port-Royal, Galler, Jacques.

Neuhaus

  Originea celebrei ciocolaterii a inceput  in anul 1857, cand  Jean Neuhaus (de origine elvetiana) si-a deschis propria farmacie in Bruxelles. El vindea  ciocolata amaruie (lichida sau solida) fabricata in pivnita farmaciei sale. In anul 1912, Jean Neuhaus junior, a preluat afacerea si a creat ceea ce denumim  azi pralinele begiene, iar 3 ani mai tarziu, cu ajutorul sotiei sale, a creat o cutie speciala  in care se tin pralinele denumita “ballotin”. De atunci si pana in ziua de azi, ciocolateria Neuhaus se numara printre ciocolateriile de lux din intreaga lume.

Godiva

Totul a inceput in anul 1926, in subsolul casei familiei Draps din Bruxelles. Dupa cel de-al Doilea  Razboi Mondial, cei trei frati: Joseph, François si Pierre au dat numele “Godiva” intreprinderii lor familiale. Numele a fost dat in onoarea  legendei doamnei Godiva. Legenda spune ca, in secolul al XI-lea, Godiva, sotia unui lord din acea vreme, a calarit  pe strazile din Conventry (oras din Anglia) fara a purta haine, ca semn de protest impotriva taxelor exagerate impuse de sotul sau chiriasilor. Cu trecerera timpului, afacerea “Godiva” s-a extins putin cate putin, ajungand de la Bruxelles pana in New York.

Leonidas

Numele este dat dupa numele fondatorului grec, Leonidas Kestekides, care in urma premiilor castigate in anul 1910 la Bruxelles si in 1913 la Gent, fiind recunoscut ca un adevarat mester in arta ciocolatei, s-a stabilit in Belgia. El a dorit sa faca accesibila vanzarea ciocolatei tuturor locuitorilor si a creat conceputul prin care vindea ciocolata la fereastra,  astfel incat trecatorii sa  poata vedea toate sortimentele. Conceptul, cunoscut de specialisti drept “guillotine-window” a avut succes imediat.

Galler

  Fondata in 1976, Jean Galler a reusit sa creeze cea mai fina ciocolata si a devenit oficial furnizorul de ciocolata al Casei Regale. El este inventatorul a ceea ce denumim “langue de chat” (limba de pisica). Unul din magazinele sale le puteti admira chiar in Grand-Place din Bruxelles.

Pierre Marcolini

 Se spune ca cea mai buna ciocolata  este cea de la ciocolateria Pierre Marcolini.  Acesta si-a deschis magazinul in Bruxelles in 1995, imediat ce a castigat titlul de “World Champion of Pastry”. In ciocolata gasim nu numai fructe neobisnuite (pepene, pere) dar si condimente precum piperul, patchouli.

Pe langa cele descrise mai sus, in Belgia puteti admira si alte faimoase ciocolaterii precum Dumon Chocolatier (una din locatii o puteti gasi in Brugge), o afacere de familie foarte mica, dar ce ofera ciocolata de cea mai buna calitate, premiata la numeroase concursuri, ori Corné Port Royal, cu o traditie de peste 80 de ani, ce imbina ingrediente 100%  naturale cu cei mai buni specialisti in decorarea manuala a bomboanelor, ori Jacques, devenit celebru in urma inventarii batonului de ciocolata.

          

Cum se “fabrica” pralinele belgiene?*

In cadrul muzeului de ciocolata din Bruxelles, am luat parte la o demonstratie in care am vazut cum se fabrica renumitele praline belgiene. Procesul se numeste”moulding”, umplerea formelor cu ciocolata. Ciocolata topita este turnata in forme si este lasata sa se raceasca si sa se intareasca (la frigider). Ulterior, pralinele sunt umplute cu crema (caramel etc), se adauga un nou strat de ciocolata lichida si se pun iar la frigider. Odata ce pralinele s-au intarit, sunt scoase din forme.

Temperatura joaca un rol cheie in procesul de creare a pralinelor. Ciocolata neagra necesita o temperatura de 31-32 grade, cea cu lapte in jur de 30, iar cea alba 28. Este bine de stiut atunci cand cumparati ciocolata, ca aceasta trebuie mentinuta la o temperatura de 15-18 grade, trebuie sa fie tinuta departe de caldura, umiditate, fiind recomandat un loc uscat. Durata de valabilitate difera de la 1 an pentru ciocolata neagra, la 6 luni pentru ciocolata cu lapte sau cea alba.

Si, daca vi se face dor din cand in cand de adevarata ciocolata belgiana, nu uitati ca si la noi in tara puteti savura aroma unica a pralinelor belgiene, intr-o vizita la Neuhaus ori Leonidas.

*www.mucc.be

Calatorie prin tara ciocolatei si a pralinelor – Partea 1

Cand te gandesti la Belgia, primul lucru care iti vine in minte este ciocolata.

Si pentru ca am vrut sa ma conving de acest lucru, am intreprins in plina vara o incursiune in tara ciocolatei. Si cu ce puteam incepe vizitarea  Belgiei daca nu cu explorarea muzeului de ciocolata unde i-am descoperit originile si modul de preparare.

Scurta istorie a ciocolatei:

Originea ciocolatei se gaseste in arborii de cacao cultivati de triburile aztece si maiase din  America Centrala si de Sud. Acestia foloseau boabele de cacao drept moneda de schimb, sau pentru a face o bautura speciala cu gust amarui, numita “Xocoatl”. Pentru europeni descoperirea ciocolatei a venit in anii  1518-1528, atunci cand spaniolul Fernando Cortez a debarcat in Mexic. Considerat un rege, bastinasii i-au oferit bautura lor specifica, facuta din boabe de cacao. Intr-o scrisoare adresata regelui Spaniei, Cortez spune ca a descoperit in America o licoare care iti permite sa ai energie intreaga zi fara sa ai nevoie de hrana. Colonistii au dus aceasta licoare in Spania (era in special consumata de marea nobilime) si i-au adaugat zahar  pentru a se adapta gustului europenilor. Arborele de cacao a fost plantat in Spania  timp de 100 de ani in gradini secrete. Raspandirea bauturii in Europa  a avut loc in 1615, cand regina Ana a Austriei, fiica regelui Spanei s-a casatorit cu  Ludovic XIII si a dus in Franta reteta bauturii de ciocolata.

Prima tableta de cicolata dateaza din 1635 si a fost  realizata in Belgia.

De la fruct la ciocolata:

Arborele de cacao (masoara intre 4-10 metri) se cultiva in zonle tropicale, 70% din productia mondiala provenind din Africa.

1.Fructul si boabele de cacao

Fructul masoara intre 10-25 cm, poate cantari  pana la ½ kg si in el se gasesc boabele de cacao (30-40 ca numar, asezate ca intr-un ciorchine).

2. Procesul de fermentatie

Fructele sunt recoltate dupa 4 luni. Ulterior fructul se desface pentru a lasa boabele sa fermenteze timp de 2-3 zile (in foi de bananier).

3. Procesul de uscare

Dupa incheierea procesului de fermentatie, boabele de cacao sunt lasate la uscat timp de 2 saptamani. Dupa acest proces, boabele de cacao sunt selectate in functie de calitate.

4. Procesul de prajire

Boabele sunt prajite la temperatura de 100-140 grade timp de aproximativ 20 de minute, gustul amarui al ciocolatei provenind de aici.

5. De la bob de cacao la masa de cacao

Dupa incheierea procesului de prajire, boabele de cacao sunt introduse intr-un zdrobitor. Astfel este separata samanta de coaja. Semintele sunt ulterior macinate. Rezulta o pasta care poarta denumirea de masa de cacao.

Masa de cacao = pudra de cacao + unt de cacao; datorita temperaturii inalte de presare, untul se topeste si pudra poate fi separata de unt.

6. De la pasta de cacao la produsul finit

Masa de cacao se framanta timp de cateva ore in niste malaxoare gigant (denumite “conches”). In functie de tipul de ciocolata dorit, untul de cacaco, lecitina, vanilia, zaharul (si laptele pentru ciocolata cu lapte sau pentru cea alba) sunt adaugate in cantitati diferite. In timpul acestui proces, fluiditatea ciocolatei este masurata.

Ciocolata este gata pentru a fi trimisa maestrilor ciocolatieri. Aceasta este livrata in 3 forme: tablete de 5 kg, lichida sau bomboane.

Pe langa povestea ciocolatei, in muzeu am putut admira adevarate opere de arta facute…tot din ciocolata:)

    

1 2